Hehehe...Am descoperit un bar german in Downtown unde am stat aproape juma' de zi. Inca se poate fuma pe terasa, oameni multi la mese, veselie, zgomot, pupaturi, scena(e) de exhibitionism:))
Frumos pana ne-am intors acasa. Cu autobuzul, pentru ca nu puteam merge cu masina la un bar unde se bea bere, nu?
Aici apare faza misto: in autobuz, la ora 2 dimineata, era o fauna extrem extrem de ciudata. Homeleshi, dar baremi nu mirositori ca in autobzele din Buc. Cred, fara sa am ca dovada vreo statistica, ca aici, in LA, e cea mai mare concentratie de oameni fara casa si cu mintile pierdute. Tot ce imi doream era sa ajung acasa la mine, sa ma spalll si sa stau in patul meu!
Un sentiment partial de vinovatie, pentru ca, desi ii compatimeam pe bietii oameni - cine stie, poate acum 10 ani erau oameni normali, nu purtau pungi negre pe cap, nu citeau aproape urland in spaniola dintr-o biblie de buzunar, nu cadeau lati in autobuze-sentimentul meu era de groaza amestecata cu mila. Iti mai aduci aminte cat de norocos esti cand vezi o concentrare de oameni care se chinuie ingrozitor sa treaca prin viata.
Hmm, desi si sculatul asta in fiecare zi, la aceeasi ora, nu o fi tot o nefericire?
No comments:
Post a Comment